Dat fiind că peste 32 de milioane de evenimente aterotrombotice majore survin în fiecare an, acestea reprezentând 28% din numărul total de decese, este important ca toată lumea să cunoască care sunt factorii de risc care facilitează dezvoltarea aterotrombozei şi, în acelaşi timp, care sunt simptomele pentru a avea acces mai rapid la ajutor medical. Între factorii de risc care pot facilita aterotromboza se numără
vârsta şi factorii genetici; din păcate, aceşti factori nu pot fi modificaţi. Dacă o persoană a avut deja un infarct miocardic, a suferit un accident vascular cerebral sau a fost diagnosticată cu arteriopatie periferică, atunci acest pacient are un risc înalt, ceea ce înseamnă că mai ales această persoană trebuie să ia măsuri.
 Fiecare individ în parte trebuie să adopte căteva precauţii pentru a controla sau a modifica riscul de dezvoltare a aterotrombozei şi pentru a ajuta la prevenirea apariţiei unui infarct miocardic, a unui accident vascular cerebral, a bolii arteriale periferice sau a decesului de cauză vasculară, a precizat prof. dr. Eduard Apetrei, şeful Clinicii de Cardiologie de la Institutul de Cardiologie "C.C. Iliescu".
 Unul din şase bărbaţi şi una din şapte femei mor anual în Europa din cauza unei boli coronariene. Până la 50% din accidentele vasculare cerebrale apar la pacienţii care au în antecedente accidente vasculare cerebrale sau accidente ischemice tranzitorii. În primii cinci ani după un accident vascular cerebral, 39% din persoane decedează din cauza unor afecţiuni cardiace. Persoanele cu arteriopatie periferică sunt de şase ori mai expuse riscului de deces prin infarct miocardic sau accident vascular cerebral în comparaţie cu persoanele fără arteriopatie periferică.
 Prezenţa unei boli arteriale periferice sau existenţa în antecedente a unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral expune pacientul unui risc crescut de apariţie a unei alte manifestări aterotrombotice. Între măsurile care trebuie luate, cele mai importante sunt controlul factorilor de risc care pot fi modificaţi pentru a reduce riscul de apariţie a unui eveniment aterotrombotic.
 Printre aceşti factori de risc se numără hipertensiunea arterială care supune pereţii vaselor de sânge unui stres ce poate conduce la ruperea plăcii de aterom permiţând astfel formarea trombilor sanguini ceea ce duce, ulterior, la apariţia complicaţiilor aterotrombozei. De aceea trebuie măsurată regulat tensiunea arterială şi respectate recomandările medicului pentru a reduce astfel de valori crescute ale tensiunii.
 Prof. dr. Eduard Apetrei a menţionat faptul că în România un număr foarte mare de persoane (2,5 milioane) suferă de hipertensiune arterială, iar dintre aceştia foarte puţini sunt cei care îşi fac tratamentul corect.
 Un alt factor de risc este colesterolul. Excesul de colesterol se depune pe peretele intern al arterelor, când placa de aterom se rupe se formează tromb de sânge care conduc la aterotromboză, aceasta blocând fluxul de sânge spre organele vitale cum ar fi inima şi creierul.
 Un alt factor de risc este diabetul. Două treimi din persoanele care suferă de diabet decedează printr-un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Diabetul poate accelera dezvoltarea aterotrombozei şi, odată apărută ateroscleroza, atunci când o placă de aterom se rupe, se pot forma trombi de sânge, ceea ce duce la dezvoltarea aterotrombozei.
 Persoanele cu obezitate au deseori un nivel crescut al colesterolului, hipertensiunea arterială şi un risc crescut de apariţie a diabetului. Toţi sunt factori de risc pentru apariţia aterosclerozei. Sedentarismul constituie un alt factor de risc major. Efortul fizic regulat poate să scadă presiunea arterială, masa de ţesut de gras, nivelul de colesterol şi poate controla sau preveni dezvoltarea diabetului, toţi fiind factori de risc binecunoscuţi pentru aterotromboză. De aceea, este bine ca fiecare persoană să facă exerciţii fizice de trei-cinci ori pe săptămână câte aproximativ 20-60 de minute. Plimbarea, mersul pe bicicletă şi înotul fac parte din activităţile recomandate.
 Fumatul un alt factor important de risc face ca 30% din decesele prin boală vasculară din întreaga lume să fie cauzate de acesta. Este fapt general acceptat că fumatul este dăunător, fumătorii, indiferent de vârstă, au o mortalitate de 2-3 ori mai mare decât nefumătorii.
 Dieta este foarte importantă. 31% din bolile coronariene şi 11% din accidente vasculare cerebrale din întreaga lume sunt cauzate de consumul deficitar de fructe şi de legume. Consumarea unei diete bogate în grăsimi saturate şi săracă în fructe şi legume contribuie la creşterea nivelului de colesterol şi apariţia aterosclerozei care pot conduce, la rândul lor, la formarea de trombi sanguini şi aterotromboză.
 Între simptomele care pot genera aterotromboza se numără durerea importantă în piept care se extinde uneori la gât şi braţe, paloarea feţei şi transpiraţie, respiraţie dificilă, slăbiciune, imposibilitatea de a mişca una din jumătăţile corpului, furnicături pe una din jumătăţile corpului, înceţoşarea sau pierderea vederii la un ochi, dificultate în articularea cuvintelor, dificultate în găsirea cuvintelor şi înţelegerea celor spuse de celelalte persoane, dificultate în păstrarea echilibrului, dureri la nivelului piciorului după ce se parcurge o anumită distanţă.
 Toate aceste simptome trebuie urmărite cu atenţie. În plus, dacă simptomele apar într-un segment al corpului, este foarte probabil ca ele să semnaleze prezenţa aterotrombozei şi în alte părţi ale organismului. Ca urmare, o persoană care a fost diagnosticată cu arteriopatie periferică are un risc mai mare de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.(Rompres)

Comenteaza articolul

Nume:
Titlu:
Comentariu:
Cod:*