Atenție la ce alimente cumpărați, piața este plină de falsuri
14 Noiembrie 2011
Produsele tradiționale, de casă, făcute după rețeta bunicii câștigă teren în fiecare zi, tot mai mulți români dorind să cumpere produse fabricate “cât mai natural”. Ce li se ascunde cumpărătorilor este faptul că eticheta “produs tradițional” este, de cele mai multe ori, doar un fals, producătorii neavând nici măcar aviz de la Ministerul Agriculturii. Așadar verificați cu atenție etichetele produselor, compoziția acestora. Potrivit raportului întocmit de autorități,
două treimi din produsele tradiționale prezente pe piață nu sunt atestate și înregistrate de MADR. Mai mult, unele nici măcar nu sunt produse în România, ci în alte țări. Iată câteva exemple:
- produsul denumit Fasole Tradițional Bob Gustos (în realitate provenit din China, fiind doar ambalat în România), denumire care induce consumatorilor ideea falsă de produs tradițional românesc
- “Zacuscă Tradițională” despre care comisarii ANPC spun că denumirea nu este justificată, nefiind omologată
- covrigei superiori tradiționali cu roșii, busuioc și oregano/rozmarin/ulei de măsline/mac/tărâțe de grîu – produsele neînregistrate ca tradiționale
- “borșul Tradițional” și borșul Daleo care purtau, de asemenea, titulatura de produs tradțional fără să fie omologate în acest sens de autoritatea de profil
Deși, pe etichetă, unele produse de patiserie se prezintă ca fiind făcute după “rețeta bunului gust – produse tradiționale”, acestea conțin tot felul de aditivi: conservant, emulgator și antioxidant.
Pe lista falsurilor, comisarii ANPC au mai inclus și foarte multe produse care au pe etichetă formulări precum: “de casă”, “ca acasă”, “țărănești”, “gust tradițional”, “respectă tradiția”, “natural”, “savoarea unei vechi tradiții”, “rețetă tradițională” ori “metodă tradițională”, așa cum sunt:
- cornulețe cu gem, cornulețe cu mere Sânziene - cu mențiunea pe ambalaj folosind rețete tradiționale anonime
- paste scurte și tăiței de casă cu mențiunea “executate după rețete de casă tradiționale respectând întocmai originalul”
- produsele denumite “Slănină țărănească” și “Parizer țărănesc” care conțin în lista ingredientelor stabilizatori (polifosfați, difosfați), zaharuri (dextroză, lactoză, glucoză), agent de gelifiere, potențiatori de gust (monoglutamat de sodiu), conservanți și aditivi care nu erau utilizați la produsele realizate în gospodăriile țărănești.
- salam de casă Koket care conține în lista ingredientelor stabilizatori, antioxidanți (acid ascorbic), potențiatori de aromă, coloranți (carmin) și conservanți (azotit de sodiu), cam aceeași aditivi fiind prezenți și în cârnații țărănești Koket, toba de casă Koket, cârnații de casă subțiri, șunca de casă, salamul de șuncă țărănesc , șunculița țărănească “Voinicel” și “Primo” ș salam de casă “Extra”.
Unii producători care dețin totuși avizul MADR pentru comercializarea produselor tradiționale le vind pe piață sub denumiri mult mai pompoase pentru a lua ochii cumpărătorilor. Astfel, “pieptul de porc afumat” și “cotletul de porc afumat” erau comercializate sub denumirea “pastramă”, respectiv “mușchi file”.
În plus, unii vânzători au profitat și de buna credință a cumpărătorilor, înșelându-i la cântar chiar și de 5 ori mai mult decât permite abaterea legislativă. De exemplu, produsele Salam Ardelenesc, salam Peleș, Salam Păltiniș și Salam de Sibiu prezentau abateri de la cantitatea netă înscrisă pe eticheta produsului, peste limitale legale admise, cu până la 60 de grame în minus fașă de cantitatea declarată – caz constatat la Salamul Franțuzesc uscat.
Probleme în comercializarea produselor “tradiționale” au apărut, în timpul controlului ANPC, și în privința datei de valabilitate, a condițiilor de depozitare (la târgurile tradiționale chiar în aer liber) ori a prețului mai mare perceput la casa de marcat față de cel de la raft.
În urma verificărilor efectuate în perioada 13-21 octombrie 2011, comisarii ANPC au oprit definitiv de la vânzare peste jumătate de tonă de produse alimentare, la care se adaugă 25 de tone de alimente oprite temporar de la vânzare până la remedierea deficiențelor. Totodată, au fost aplicate 211 amenzi contravenționale în valoare totală de 924.000 de lei.
Produsele tradiționale, de casă, făcute după rețeta bunicii câștigă teren în fiecare zi, tot mai mulți români dorind să cumpere produse fabricate “cât mai natural”. Ce li se ascunde cumpărătorilor este faptul că eticheta “produs tradițional” este, de cele mai multe ori, doar un fals, producătorii neavând nici măcar aviz de la Ministerul Agriculturii. Așadar verificați cu atenție etichetele produselor, compoziția acestora. Potrivit raportului întocmit de autorități,
două treimi din produsele tradiționale prezente pe piață nu sunt atestate și înregistrate de MADR. Mai mult, unele nici măcar nu sunt produse în România, ci în alte țări. Iată câteva exemple: