 Un procent de 5% din populația României se confruntă, odată cu venirea primăverii, cu debutul simptomelor de polinoză, a declarat pentru Agerpres dr. Adriana Camuescu. specialist alergolog și imunolog de la Clinica Novo Medica. ''Alergia la polenuri (polinoza) apare ca rezultat al unui răspuns exagerat al organismului la alergenii conținuți în granulele de polen, răspuns ce este condiționat genetic și este amplificat prin expunerea la factori externi:
infecții, poluare de interior sau de exterior'', a explicat medicul.
Consecința acestui răspuns este inflamația mucoasei nazale conjunctivale sau bronșice, ce determină apariția simptomelor de rinoconjunctivită și astm bronșic. Responsabile pentru apariția acestor afecțiuni sunt polenurile din trei mari familii de plante: arbori, graminee-cereale și ierburi. În țara noastră, cea mai frecvent întâlnită alergie este cea la polenul cerealelor (grâu, ovăz, secară porumb) și a rudelor lor sălbatice (gramineele).
Stabilirea diagnosticului se face printr-un istoric detaliat, perioada de apariție a simptomelor fiind asociată cu prezența unui anume tip de polen: în perioada februarie-aprilie - polenul de la arbori, în perioada mai-septembrie - cel de la graminee, în perioada iulie-octombrie - polenul de la ierburi. Nu întotdeauna polenul presupus de către pacient a fi cauza simptomelor este cel implicat (de exemplu alergia în perioada pufului de plop este determinată de fapt de polenul de graminee, puful de plop având doar un efect iritativ).
''Pentru un diagnostic corect, sunt necesare testele cutanate alergologice la diferite tipuri de polenuri, dar și la alți alergeni de mediu, examenul clinic complet, eventual un consult ORL (pentru excluderea altor cauze ale rinitei) și evaluarea funcției pulmonare prin spirometrie', a detaliat dr. Adriana Comuescu.
Potrivit specialistului, măsurile profilactice și tratamentul medicamentos sunt necesare, polinoza fiind o afecțiune cu impact important asupra calității vieții, afectând viața profesională (prin tulburarea capacității de concentrare), viața socială (practicarea unor sporturi în aer liber, plimbările în parc și în alte zone cu vegetație abundentă) și somnul.
'Polenul este un alergen dificil de evitat. Cu toate acestea, anumite măsuri sunt utile pentru a diminua expunerea: evitarea ieșirii în aer liber în zilele calde, uscate, cu vânt, în special în zonele cu vegetație abundentă; purtarea de ochelari de soare; închiderea ferestrelor și a ușilor casei în timpul zilei, aerisirea în cursul serii când concentrația de polen scade; în timpul mersului cu mașina, se vor ține geamurile închise; spălarea zilnică a părului, scuturarea hainelor la intrarea în casă, nu se va intra cu hainele de afară în dormitor, nu se vor usca rufele pe balcon; nu se folosesc comprese cu mușețel în cazul inflamației ochilor; programarea vacanțelor pe cât posibil în afara perioadelor în care simptomele de alergie sunt prezente și în zone cu concentrație s căzută de polen (litoral)', a subliniat medicul.
Referindu-se la tratament, dr. Adriana Comuescu spune că acesta constă în administrarea de medicație simptomatică sub formă de tablete, picături nazale și conjunctivale cu rol antihistaminic sau antiinflamator. Acest tip de tratament, așa cum îi arată și numele, este eficient doar pe perioada de administrare, întreruperea lui determinând de regulă reluarea simptomelor. Imunoterapia specifică (desensibilizarea) este singura modalitate de a acționa asupra cauzei bolii și singura terapie care îi modifică cursul natural, atenuând semnificativ simptomele, scăzând nevoia de medicație simptomatică și împiedicând evoluția rinoconjunctivitei către astm bronșic.
Desensibilizarea poate fi indicată numai după un consult alergologic, în urma căruia se vor stabili gradul de severitate al bolii, tipul de polen care a produs sensibilizarea, modalitatea de administrare a vaccinului (injectabil, sublingual).
Acest articol a fost citit de 790 ori.
|
