 În România se nasc anual aproximativ 20.000 de copii prematuri, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 9%, a declarat marți prof. dr. Silvia Stoicescu, președinta Asociație Române de Neonatologie, cu prilejul lansării celei de-a treia campanii 'Șansă la viață, șansă la noi amintiri'. Aceasta a explicat că prematurii sunt nou-născuți cu risc care pot muri sau dezvolta pe termen scurt sau lung diferite afecțiuni, iar pentru îngrijirea acestora se cheltuie
foarte mulți bani. În străinătate costurile pentru un prematur se ridică la 50.000 de euro, în România aceste cheltuieli ajung la 30.000 - 35.000 de euro pe caz salvat, a spus medicul.
Copiii prematuri sunt cei născuți mai devreme de 37 de săptămâni, adică sfârșitul lunii a opta de gestație, cu două trei săptămâni înainte de termen, a arătat prof. dr. Stoicescu. Potrivit acestuia, până în 1990, acești copii nu prea aveau șanse de supraviețuire, mortalitatea fiind de 24 la 1.000 de nou-născuți iar în prezent, aceasta a ajuns de 6 la 1.000 de nou-născuți. Cea mai mare mortalitate se înregistrează la cei cu gestația cea mai mică, a adăugat dr. Stoicescu. 'La Polizu, unde lucrez eu, cel mai mic prematur a fost de 26 de săptămâni și avea 600 de grame', a menționat dr. Stoicescu.
Referitor la cauzele prematurității, medicul a subliniat că acestea sunt complexe. Este vorba de factori socio-economici, familii cu venituri mici, care nu-și pot permite o alimentație corespunzătoare în timpul sarcinii, copii proveniți din relații întâmplătoare, de la mame sub 16 ani, femei de peste 35 de ani care se află la prima sarcină, fumatul, consumul de droguri, care pe lângă prematuritate duce și la convulsii, boli cronice materne cum ar fi tuberculoza, pleurezia, boli ale inimii, infecții
. La acestea se adaugă boli curente dezvoltate în timpul sarcinii cum ar fi infecții cu citomegalovirus, viroze, herpesuri care pot declanșa travaliul, hipertensiunea arterială, fertilizarea in vitro, când se doresc mai mulți copii, guturai, tuse frecventă.
Cea mai întâlnită afecțiune la copiii prematuri este sindromul de detresă respiratorie neonatală, adică orice dificultate în respirație întâlnită sub vârsta de 28 de zile. Aceasta este determinată de dezvoltarea insuficientă a plămânilor și de existența unui deficit biochimic de surfactant, a explicat medicul. Incidența afecțiunii este invers proporțională cu vârsta de gestație, fiind de aproximativ 40% la nou-născuții cu vârsta gestațională de 30-32 săptămâni, de 20% la cei de 32-34 săptămâni și de 0,5-1% la nou-născuții la termen. În general, patologia este mai severă la băieți, care înregistrează forme mai severe de detresă respiratorie.
Sindromul de detresă respiratorie impune folosirea unui sistem de ventilație artificială. Sistemele convenționale de ventilație mecanică ajută la salvarea vieții copiilor născuți prematur, însă pot, în același timp, să le afecteze plămânii. Astfel, au început să fie utilizate metode alternative de tratament al insuficienței respiratorii. Una dintre aceste noi terapii este ventilația cu frecvență înaltă, a spus dr. Stoicescu.
Ventilația cu frecvență înaltă (HFV) este o tehnică nouă de ventilație care folosește frecvențe respiratorii care depășesc cu mult frecvența respiratorie normală, a explicat medicul.
Ventilația oscilatorie cu frecvență înaltă (HFOV) este destinată prematurilor cu greutate foarte mică la naștere, extrem de mică și incredibil de mică. Este o modalitate de ventilație care duce la un număr mai redus de complicații și care crește rata de supraviețuire, a arătat prof. dr. Stoicescu./Agerpres/
Acest articol a fost citit de 591 ori.
|
