Hipertensiunea arterială domină bolile de inimă, fiind o afecţiune răspândită, însă doar aproximativ 30% dintre cei care au această suferinţă ştiu despre ea, a declarat, prof. dr. Eduard Apetrei de la Institutul de Cardiologie şi Chirurgie Cardio-Vasculară "C.C. Iliescu".
"Este cea mai răspândită boală. Cam 40% din populaţia ţării are hipertensiune. Este un procent foarte mare, al treilea om de pe stradă are hipertensiune. O problemă foarte mare este aceea că puţini ştiu că au hipertensiune. Cam 30% sunt conştienţi că au tensiune şi cel mai rău este că dintre cei care ştiu că au tensiune nu fac tratament corect, mai exact nu-şi iau tratamentul. Atingerea valorilor normale ale tensiunii arteriale, chiar la cei care fac tratamentul corect se obţine într-un procent mic", a explicat prof. dr. Apetrei.
El a adăugat că boala este foarte serioasă pentru că afectează creierul, inima, rinichii. "Cresc ca frecvenţă boli cum ar fi fibrilaţia atrială care este o tulburare de ritm a inimii ce favorizează producerea de cheaguri în inimă, care pleacă apoi din aceasta şi se opresc în diferite organe cum ar fi creierul şi produc accident vascular cerebral, transformându-l pe cel afectat într-un invalid", a completat specialistul.
Hiperlipidemia şi hipertensiunea afectează deopotrivă femeile şi bărbaţii; vârsta medie - 63 ani
Potrivit acestuia, se înregistrează o creştere şi a numărului de pacienţi cu cardiopatie ischemică, cu infarct miocardic, ceea ce evidenţiază că patologia este schimbată ca procent de afectare. În plus, tehnologia disponibilă astăzi permite o diagnosticare mai bună a bolii şi mai precoce.
Prof. dr. Eduard Apetrei a atras atenţia că pacienţii nu aderă totdeauna la tratament, ci doar atunci când situaţia este gravă şi când nu se mai se pot îndrepta multe lucruri.
Medicul a precizat că vârsta la care apar aceste boli a scăzut, în jur de 40 de ani, iar factorii care favorizează apariţia lor sunt alimentaţia, lipsa de mişcare, stresul, tensiunea zilnică la care oamenii sunt supuşi. Aceşti factori se asociază însă cu alţii precum moştenirea genetică, care nu se pot corecta.
Cardiologia, ca orice domeniu, are nevoie de sprijin economic, iar sănătatea şi şcoala trebuie ţinute la un nivel ridicat, a arătat prof. dr. Apetrei.
Şcoala de medicină, în general, şi cea de cardiologie în particular au suportul ştiinţific şi de pregătire, lipseşte însă suportul economic şi, mai degrabă, motivaţia de a face o medicină de calitate şi mijloacele pentru aceasta, ceea ce explică de ce mulţi medici pleacă din ţară, a opinat prof. dr. Eduard Apetrei.
"Şcoala de cardiologie a rămas bună. Eu am foarte mare încredere în tineri că au o capacitate mare de a acumula, ei vor dezvolta pe mai departe cardiologia şi medicina, în general. Noi cei mai în vârstă trebuie să avem încredere în ei. În clinica noastră tinerii sunt încurajaţi, sprijiniţi, în activitatea de zi cu zi şi în activitatea ştiinţifică", a evidenţiat specialistul.
Un studiu arată că: Dieta mediteraneană reduce riscul de probleme cardiace
Prof. dr. Eduard Apetrei a subliniat că rezultatele în medicină nu se văd într-un an, doi, ci după un interval de timp, cinci-zece ani.
"Cred că lumea politică astăzi nu este dispusă să aştepte cinci ani, să vadă efectul unei măsuri pe care o ia", a spus el.
Potrivit acestuia, în medicină trebuie să ai conştiinţă, iar judecata pentru medici să o facă breasla şi nu cei din afara profesiei.
El a adăugat că această perioadă este una grea pentru medici şi de aceea cei buni pleacă în alte ţări, unde sunt foarte bine apreciaţi, unii conduc secţii de cardiologie, laboratoare de cercetare.
Medicii trebuie încurajaţi să rămână, nu îndemnaţi să plece, este de părere prof. dr. Eduard Apetrei.
Sursa: AGERPRES
