|
54% dintre români apreciază negativ starea sistemului medical |
|
|
|
04 Noiembrie 2010 |
 Majoritatea populației (54%) consideră situația sistemului de îngrijire a sănătății ca fiind proastă sau foarte proastă, 32% consideră că nivelul este satisfăcător, iar numai 14% au aprecieri pozitive, potrivit cercetării Calitatea vieții 2010 realizată și dată publicității miercuri de Institutul de Cercetare a Calității Vieții. Pe de altă parte, asistența medicală primară este, în general, pozitiv evaluată, 56% dintre respondenți apreciind-o ca fiind bună sau foarte bună,
28% considerând că este satisfăcătoare, iar 16% apreciind-o ca fiind proastă sau foarte proastă.
Totodată, potrivit studiului menționat, 46% din populație își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, 28% ca fiind satisfăcătoare, în timp ce un sfert dintre respondenți o consideră ca fiind proastă și foarte proastă. Aceste date sugerează faptul că proporție semnificativă a populației înregistrează probleme importante legate de starea de sănătate. Autorii cercetării au reținut că aprecierea stării de sănătate s-a deteriorat în timp față de anii '90, intrând într-o perioadă de relativă stabilitate cu variații minore până în prezent. Astfel, dacă în anul 1990 o proporție de 63% dintre respondenți aprecia starea de sănătate ca fiind bună și foarte bună, douăzeci de ani mai târziu numai 46% dintre respondenți exprimă aceeași apreciere. De asemenea, femeile își apreciază starea de sănătate mai slab decât bărbații: 30% dintre românce și 21% dintre bărbații români apreciază starea de sănătate ca fiind proastă și foarte proastă.
Studiul evidențiază și că sunt puțin răspândite la români comportamentele preventive în domeniul sănătății, numai 43% dintre respondenți declarând că obișnuiesc să meargă la medic pentru controale de rutină. Majoritatea populației (55%) nu obișnuiește să meargă la medic fără a avea semne de boală. Femeile obișnuiesc să meargă în mod curent la medic în mai mare măsură față de bărbați (47% femei față de 41% bărbați).
Pe măsură ce nivelul de educație crește, evaluările stării de sănătate se îmbunătățesc. Persoanele cu educație scăzută apreciază preponderent negativ starea de sănătate, la mare distanță de persoanele cu educație înaltă: 67% dintre cei care au absolvit cel mult școala generată își apreciază starea de sănătate ca fiind proastă și foarte proastă și numai 8% dintre cei cu educație superioară exprimă aceleași aprecieri. Totodată, comportamentele preventive sunt în mai mare măsură prezente la populația cu educație superioară, față de absolvenții de școală generală (49% față de 37%).
Pe de altă parte, comportamentele preventive sunt mai accentuate la populația de peste 65 de ani și în mică măsură prezente la tineri. 37% dintre tineri (18-24 ani) obișnuiesc să meargă la medic pentru controale de rutină și 52% dintre cei cu vârste de peste 65 de ani au același comportament.
Evaluarea stării de sănătate variază și în funcție de mediul de rezidență, persoanele din rural declarând o stare de sănătate mai proastă decât cele ce locuiesc în mediul urban: 55% dintre cei care locuiesc în rural își apreciază starea de sănătate ca fiind proastă și foarte proastă, față de 45% dintre cei care locuiesc în urban. În plus, în mediul urban comportamentul preventiv este mai prezent decât în mediul rural (47% dintre orășeni merg la controale de rutină fără a avea semne de boală față de doar 40% în mediul rural).
Institutul de Cercetare a Calității Vieții a realizat cercetarea Calitatea vieții 2010 folosind un eșantion reprezentativ la nivel național de 1161 de persoane în vârstă de peste 18 ani. Cercetarea de teren s-a desfășurat în perioada 25 iunie-10 iulie 2010 în 78 de localități și 127 puncte de eșantionare. Eșantionarea utilizată este probabilistă, multistadială, eșantionul fiind extras din listele electorale. Eroarea de eșantionare este de ± 3%./Agerpres/
Acest articol a fost citit de 624 ori.
|