Potrivit preşedintei Societăţii Române de Alzheimer din România, dr. Cătălina Tudose, simpozionul a reunit peste 120 de delegaţi din toată ţara şi reprezentanţi ai autorităţilor, pentru a elabora, împreună, un plan de acţiune în vederea asigurării unei asistenţe echitabile şi optime persoanelor afectate de boala Alzheimer. De asemenea, la lucrări au participat prof. dr. James Warner de la "Imperial College London" şi Jim Jackson, preşedintele "Alzheimer Scotland".
Cercetarea a arătat că majoritatea persoanelor nu recunosc semnele precoce de boală Alzheimer, ceea ce face ca prezentarea la medic să fie tardivă, majoritate pacienţilor sunt depistaţi şi diagnosticaţi în stadii moderate şi severe ale bolii (peste 75% dintre pacienţi). Un obiectiv major pentru viitor este informarea publicului larg, pentru ca boala să fie depistată în faze cât mai uşoare. În timp ce 50% dintre aparţinători consultă, în primul rând, un medic generalist, cu privire la simptome, 70% dintre medicii de familie afirmă că au dificultăţi în depistarea bolii Alzheimer în stadiile precoce ale acesteia. Sondajul arată, de asemenea, că negarea sau teama de boală Alzheimer în sine, contribuie semnificativ la amânarea momentului de prezentare la medic şi, în cele din urmă, a stabilirii diagnosticului. Persoanele care au grijă de bolnavii cu Alzheimer susţin că, între momentul apariţiei simptomelor şi stabilirea diagnosticului se scurg peste trei luni.
Prof. dr Tudor Udriştoiu, preşedintele Asociaţie Române de Psihiatrie, a menţionat că din datele din 2004 reiese că doar 5.000 din 400.000 (cifră estimativă) de pacienţi sunt trataţi. El a subliniat că este necesar un proiect pentru stabilirea unui program pentru această boală.
Prof. dr. Udriştoiu a explicat că demenţele bolii Alzheimer au necesitat 5 tipuri de îngrijiri. Sunt pacienţi care trebuie spitalizaţi separat, cu o instruire specială a asistenţilor; sunt, apoi, bolnavii cărora li se acordă îngrijiri la domiciliu, cu consilierea familiei. El a menţionat că în Anglia îngrijirea unui pacient durează zece săptămâni, beneficiind de toate investigaţiile, inclusiv de rezonanţă magnetică.
Potrivit preşedintelui Comisiei de Psihiatrie a Ministerului Sănătăţii, în Bucureşti sunt aproape 20.000 de persoane cu Alzheimer, prevalenţa la nivelul ţării fiind 6% la populaţia între 65-70 de ani. Procentul se dublează din cinci în cinci ani. Dintre aceşti pacienţi, sunt trataţi doar 3%, faţă de 70% în Anglia.
Tratamentul constă în instituirea medicaţiei, administrarea unor stimulente cognitive şi conducerea corectă a procesului de terapie. Costul tratamentului unui pacient nu este estimat la noi în ţară; comparativ cu ce se întâmplă în străinătate poate fi apreciat că ajunge la 20.000.000- 30.000.000 de lei pentru o lună pentru un bolnav, cu toate serviciile, înclusiv îngrijirea pacientului. Numărul specialiştilor nu este suficient la noi în ţară, fiind 1.000 medici psihiatri la 21.000.000 de locuitori, în timp ce în Ungaria sunt 1.000 medici la 10.000.000 de locuitori. (Rompres)
